Câți traderi, atâtea obiceiuri

"Din poziția unei persoane care a trăit de pe urma tranzacționării încă din 1981, nu sunt un fan al cărților educative care-ți oferă detaliile despre „reteta secretă” a unui trader. Sunt perfect convins că toți traderii care câștigă în mod sistematic au două lucruri în comun: o abordare a pieței care reflectă personalitatea unică a respectivei persoane și un management agresiv al riscului".

Afirmația apre în prefața cărții "Minighidul experților pieței. Învățăminte de la cei mai experimentați traderi" de Jack D. Schwager, apărută la Editura Publica cu sprijinul Erste Asset Management.

"Ce participant la piață, novice sau aspirant, nu și-ar dori să petreacă timp sau să-i chestioneze pe cei mai de succes și realizați 59 de traderi din piață? Acest lucru este exact ceea ce ne oferă cartea "Experții pieței" scrisă de Jack Schwager, prezentându-ne toate informațiile interne, procesele operaționale ale pieței, principiile de management al riscului și lecțiile cheie de la „Panoul de Onoare” fie că este vorba de acțiuni, rate ale dobânzii, schimb valutar sau piețe futures", se mai spune în prefață.

Una dintre lecțiile care reies din aproape toate dialogurile din care este aceea că cei mai buni "profesori" de trading sunt eșecurile proprii, în măsura în care ești capabil să înveți din ele și să nu renunți. După cum reiese din următorul fragment:

"Deși mulți dintre experții pieței au început cu eșecuri, cred că niciunul nu a mai ajuns la profunzimea disperării privind pierderile sale precum Tony Saliba. La începutul carierei sale, când era funcționar la bursă, unul dintre traderi i-a dat 50.000 dolari. Saliba a mizat pe contracte derivative ce urmăreau volatilitatea pieței de acțiuni (poziții pe opțiuni care au de câștigat dacă volatilitatea pieței crește). În primele două săptămâni, Saliba și-a majorat contul până la 75.000 dolari. Credea că este un geniu. Ceea ce nu a realizat el a fost că a achiziționat aceste opțiuni la prime foarte ridicate, deoarece achizițiile sale urmau unei perioade foarte volatile. Apoi, piața s-a mai linistit, iar primele opțiunilor s-au prăbușit. În decurs de șase săptămâni, Saliba ajunsese să aibă în cont doar 15.000 dolari. Repovestind acest episod, Saliba spunea: „Simțeam că vreau să mă sinucid. Mai ții minte marea catastrofă cu prăbușirea avionului DC-10 de la O’Hare din mai 1979, când au murit toți oamenii aceia? Atunci am ajuns la fundul sacului.” „Aceasta a fost o metaforă pentru starea ta mentală?” l-am întrebat eu".

Din carte mai învățăm că, înainte de a avea în vedere ce este important pentru succesul în tranzacționare, este bine să începem cu ce nu este important, deoarece ceea ce mulți traderi începători consideră esențial pentru succes este de fapt o diversiune. Mulți așa ziși traderi cred că succesul în tranzacționare are legătură doar cu identificarea unei formule sau a unui sistem secret, care explică și anticipează mișcările prețurilor și că, dacă pot să descopere această soluție de anticipare a cotațiilor din piață, atunci succesul va fi asigurat.

"În opinia mea ideea că succesul în tranzacționare are legătură cu identificarea unei formule ideale este greșită. Nu există vreo metodologie unică corectă", spune autorul.

O altă lecție este aceea că este mult mai important să-ți protejezi eficient deținerile decât să faci pur și simplu bani. Cheia este bunul management al riscului.

"Majoritatea novicilor care tranzacționează cred că succesul tranzacționării depinde doar de identificarea unei metode extraordinare pentru a intra în tranzacții. Dar experții pieței intervievați au fost în general de acord cu faptul că controlul riscului era mai important pentru succesul tranzacționării decât metodologia selectării tranzacțiilor. Poți să ajungi să te descurci destul de bine cu o metodologie de intrare mediocră (adică puțin mai bună decât una întâmplătoare) și cu un management bun al riscului, dar cel mai probabil vei ajunge falimentar dacă folosești o metodologie superioară de intrare dși un management prost al riscului. Realitatea nefericită este că dramul de atenție, pe care majoritatea traderilor îl dedică managementului riscului, este invers proporțional cu importanța sa".