Încă o bancă majoră dă în judecată Croația pentru legea conversiei creditelor în CHF pe cheltuiala sistemului bancar

Erste este ultima bancă majoră care a depus cerere de arbitraj la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington în dispută cu Croația, motivul litigiului fiind o lege adoptată de Parlamentul de la Zagreb în septembrie 2015 care obligă băncile să convertească în euro creditele contractate de populație în franci elvețieni și să suporte costurile acestei conversii.

Cererea de arbitraj a fost depusă la ICSID pe 29 decembrie, statul croat fiind acuzat că a încălcat prevederile Tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor semnat de Austria și Croația în 1997.

Reclamanții sunt Erste Bank AG și subsidiara sa din Croația Erste & Steiermärkische Bank d.d., pârâți fiind Guvernul croat, precum și Procuratura generală de la Zagreb.

Alte bănci care au dat deja în judecată Croația la ICSID în aceeași speță sunt Raiffeisen, UniCredit și Addiko Bank.

Legea prevede conversia în euro a unor credite acordate populației în franci elvețieni în sumă totală de 3,4 miliarde CHF, pentru a se reduce povara financiară asupra gospodăriilor îndatorate. Costurile conversiei ar urma să fie suportate de sistemul bancar și au fost estimate de executivul croat la circa 900 milioane dolari. Banca centrală a Croației a emis o estimare mai pesimistă a costurilor, de 1,2 miliarde dolari.

Băncile susțin că actul normativ încalcă legislația UE și tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de Croația cu statele din care provin instituțiile de credit.

Inițial, sistemul bancar a reclamat legea de conversie la Curtea Constituțională a Croației, însă instanța a apreciat că actul normativ este în acord cu legea fundamentală a statului croat, respingând toate obiecțiile băncilor, inclusiv pe aceea că legislativul de la Zagreb nu a cerut opinia Băncii Centrale Europene pe această temă."Statul avea obligația pozitivă de a lua anumite măsuri în economie și de a interveni în piață pentru a asigura protejarea drepturilor sociale fundamentale și a securității sociale, precum și de a egaliza sau minimiza diferențele sociale extreme rezultate ca urmare a aprecierii francului elvețian", se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale croate din aprilie anul trecut.

Ca şi alte țări est-europene precum Ungaria, Polonia sau România, Croația a cunoscut un boom al creditelor ipotecare și de consum în franci elvețieni, grație dobânzilor reduse prezentate de acestea. Însă ratele lunare s-au majorat foarte mult după deprecierea masivă a monedei locale, kuna, față de francul elvețian, ca urmare a renunțării de către banca centrală a elvețiană la plafonul de curs al CHF față de euro.

La data adoptării legii, în Croația erau în derulare circa 55.000 de credite denominate în franci elvețieni. Mai mult, circa 38% din totalul creditelor ipotecare erau în CHF. Cele în euro erau majoritare, însă ele nu prezentau risc valutar, întrucât cursul kuna este legat de cel al monedei unice europene.

Tot în 2015, guvernul de la Zagreb a dat o lege specială prin care a înghețat pentru un an cursul aferent acestor credite la 6,39 kuna pentru un franc elvețian. Cursul era sub cel al pieței, cifrat atunci la 6,88 kuna/1 franc elvețian, însă se situa peste cel valabil în momentul contractării împrumuturilor.

Trecând la celelalte state care au acordat astfel de împrumuturi, în iarna anului trecut șeful partidului de guvernământ din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, spunea că debitorii polonezi care vor să fie despăgubiți pentru faptul că li s-au vândut de către bănci credite ipotecare în franci elvețieni ale căror costuri au explodat după deprecierea masivă a zlotului față de CHF nu trebuie să aștepte ca Guvernul să oblige băncile să-i compenseze, ci să dea fiecare în judecată banca de la care a luat împrumutul, pentru a-și rezolva problema,

Rezolvarea problemelor celor cu credite ipotecare în valută a fost una dintre principalele promisiuni ale președintelui Andrzej Dudași ale Partidului Lege și Justiție în campania electorală din 2015.

Însă, ulterior, Kaczynski a spus că: "Guvernul nu poate lua măsuri care să afecteze stabilitatea sistemului bancar pentru că asta i-ar afecta grav pe toți cetățenii, inclusiv pe cei cu credite în franci. În aceste condiții, nici un guvern nu poate face asta".

Faptul că la noi, în România, s-a contestat conversia creditelor din franci elveţieni în lei la curs istoric şi s-a cerut sprijinul instituţiilor europene pe o speţă evident neconstituţională se vede că a fost un reper pentru alte ţări. Politicienii polonezi s-au răzgândit, deşi au promis în campania electorală.

Spre deosebire de banca centrală a României, banca centrală maghiară independentă a acceptat poziţia guvernamentală privind achitarea creditelor în franci elveţieni la curs istoric. Măsura în urma căreia băncile, respectiv investitorii străini, au pierdut masiv.

Menţionăm câteva dintre articolele apărute pe acest blog care au ţinut să limpezească problematica finanţărilor în franci elveţieni:

- "Cum ne ferim de populism?"

- "Banca Centrală Europeană este împotriva conversiei creditelor din franci elveţieni în monedă naţional ă"

- "Cât au pierdut băncile maghiare ca urmare a reconversiei în monedă naţională a creditelor în franci elveţieni şi cu cât a scăzut creditul"

- "New York Times: Întârzierea trecerii la euro prelungeşte riscul valutar pentru cei care au contractat credite în monedă străin ă"

- "ANEIR: Pe exportatori nu i-a salvat nimeni când se aprecia leul"

- "Intervenţiile etatiste afectează capacitatea băncilor de a-i ajuta voluntar pe debitorii cu probleme"

- "Nu doar primăriile maghiare au păţit-o: 100 de spitale franceze care s-au împrumutat în franci elveţieni riscă falimentul"

- "Sectanţii CHF-işti"

- "Leul va fi noul franc când Bucureștiul va fi Micul Zürich"

- "Populismul păgubește contribuabilii, nu băncile"

- "Hill, CE: Problematica creditelor in franci elveţieni nu trebuie să restricţioneze disproporţionat libera circulaţie a capitalurilor"

- "Conversia creditelor în franci elveţieni va provoca băncilor poloneze pierderi echivalente cu 3,7% din PIB"

- "Alba neagră merge mai departe: episodul francilor elveţieni"

-"Polonia: Conversia în monedă națională a creditelor în franci elvețieni pune presiune pe zlot"

- "Polonia trece de la băţ la morcov în speţa reconversiei creditelor"

- "Băncile au început să dea Croația în judecată în tribunale internaționale pentru convertirea creditelor în franci elvețieni"

- "Credite convertite în lei cu dobânzi de franci elveţieni"

- "Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni urmăreşte desolidarizarea băncilor"

- "Conversia creditelor în franci elveţieni: Unde dai şi unde vrei să crape!"

- "Conversia creditelor în CHF îi discriminează pe cei care au deja împrumuturi în lei"

- "BNR şi creditele în franci: senzorul de fum, acuzat de incendiu"

- "Cine e responsabil pentru malpraxisul de la adoptarea legii conversiei creditelor în franci elvețieni?",

- "Românii i-au influenţat şi pe polonezi să fie responsabili în problema conversiei creditelor în franci elveţieni".

- "Investițiile străine din România trezesc brusc sentimente europene în Ungaria".

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat într-un interviu acordat revistei economice Săptămâna Financiară, în februarie 2008, că: “Euro este moneda la care ne referim și pe care o vom ținti în momentul intrării în Mecanimul Ratelor de Schimb (ERM2). Francul elvețian nu are această valență. El poate să evolueze total independent față de euro și, în consecință, față de leu”.

După care a precizat: “Dacă prognoza cursului euro/leu în următorii ani e greu de făcut, vă închipuiți cât de dificil este de estimat raportul franc/leu. Pentru că nu e vorba doar de evoluția leului, ci și de cea a francului. Moneda națională a României a devenit internațional convertibilă. Este o inducere în eroare că la o mișcare de curs să se spună numai așa: Leul a crescut față de francul elvețian. Este foarte posibil ca francul elvețian-care este total independent față de noi- să aibă o evoluție în sus sau în jos și într-o mișcare de curs nu știi cât aparține, de fapt, leului și cât francului”.

Și ar mai fi un risc de adăugat a subliniat guvernatorul Isărescu, “uitându-ne în trecut, dar nu foarte departe- la ultimii 40-50 de ani -, francul elvețian a fost monedă de refugiu. În momente de mari turbulențe internaționale el se poate aprecia considerabil atât față de leu, cât și față de euro. Și atunci, ce pare acum ieftin privind de pe latură dobânzii se poate dovedi extrem de scump dacă ne uităm din perspectiva cursului”.